Fals și adevărat. În realitate, acidul produs de bacteriile aflate în cavitatea orală produc cariile. De fapt, bacteriile se hrănesc cu carbohidrați și zahărul este un carbohidrat. Orezul, cartofii, pâinea, fructele și legumele sunt și ele carbohidrați.
Atunci când mâncați carbohidrați, bacteriile devin active și produc acizi care erodează smalțul dintelui, formând leziuni în dinte. Nu contează cantitatea de carbohidrați pe care o ingerați, ci cât timp sunt expuși dinții dumneavoastră acestor bacterii. Dacă mâncați un prânz bogat în carbohidrați, dinții dumneavoastră sunt destul de expuși. Dacă vă petreceți ziua sorbind din cafea îndulcită sau alte băuturi care conțin zahăr, asta înseamnă o expunere continuă – mult mai periculoasă pentru dinți.
Adevărat. Alimentele acide, lămâile, sucurile de citrice sau băuturile răcoritoare în sine nu produc carii, dar pot dăuna smalțului dintelui.
Acizii pot cauza eroziunea smalțului protector al dinților, spune Dr. Paul Dobrescu, stomatolog la CITYDENT, slăbind dintele. Dacă pierdeți din acțiunea protectoare a smalțului, dentina va fi expusă și dintele va fi mai susceptibil la formarea cariei.
Fals. Cu ajutorul sigilanților și al profilaxiei, astăzi copiii de vârstă școlară înregistrează cu 50% mai puține carii decât acum 20 de ani.
Cu toate acestea, adulții în vârstă de peste 60 ani prezintă mai multe carii datorită unor circumstanțe speciale, precum medicamentația, care inhibă producerea salivei. Saliva este un factor important în lupta împotriva cariilor pentru că ajută la neutralizarea acizilor, are calități dezinfectante, îndepărtează bacteriile și împiedică mâncarea să rămână între dinți.
Fals. Înghițirea aspirinei acționează împotriva durerii de dinți. Nu puneți aspirină pe dintele bolnav deoarece ea este acidă și poate produce leziuni gingiei, putând duce chiar la abces dentar. Dacă vă doare măseaua, înghițiți aspirina cu un pahar cu apă.
Fals. “Acest lucru este complet neadevărat,” spune Dr Dobrescu, care s‑a specializat în implantologie orală. Cariile incipiente nu dau niciun fel de simptome.
Durerea pe care o asociem cu caria dentară o simțim doar atunci când caria a avansat și ajuns la nerv. Dacă nu depistați la timp caria, va fi nevoie de tratamente mai complicate și mai scumpe, precum obturația de canal, de aceea controlul regulat este foarte important. Odată ajunsă la dentină, sub smalțul dintelui, caria va continua să avanseze.
Adevărat. Alte părți ale dintelui se pot caria, dar odată plombat dintele, caria dispare.
Dacă mențineți o igienă bună și folosiți ața dentară, dintele nu se va mai caria în același loc. Dacă totuși marginile plombei se erodează în timp, bacteriile pot penetra și pot începe să mănânce din pulpa dintelui din nou.
Adevărat. “Bacteriile se ascund în locuri greu accesibile, locuri în care nu puteți curăța cu ușurință cu periuța, locuri în care ața dentară nu ajunge,” spune Dr Dobrescu. Șanțurile din spatele dinților frontali sunt un bun exemplu.
Adevărat. Dacă aveți dinți lipsă, dinții vecini vor migra și vor lăsa spații greu de accesat, fiind posibil să dezvoltați carii interdentare.
Adevărat. Dinții sparți sau crăpați pot fi locurile în care bacteriile se ascund, locuri în care periuța de dinți nu poate ajunge. “În ultimul timp vedem din ce în ce mai mulți pacienți cu dinți sparți sau fisurați din cauza bruxismului (scrâșnitului),” spune Dr Dobrescu. “Din pricina stresului sau a grijilor financiare, mulți scrâșnesc dinții… stresul este foarte dăunător danturii.”
Adevărat. “Bacteriile se ascund în locuri greu accesibile, locuri în care nu puteți curăța cu ușurință cu periuța, locuri în care ața dentară nu ajunge,” spune Dr Dobrescu. Șanțurile din spatele dinților frontali sunt un bun exemplu.
